Dificultăți psihomotorii
Dificultățile psihomotorii implică un întârziere în dobândirea, coordonarea și executarea gesturilor care nu sunt învățate cultural sau prin educație explicită, ci sunt dobândite “natural” în timp (de exemplu, mersul, alergatul, săritul, bătutul unui ritm cu piciorul sau cu degetele).
Acestea sunt diferite de gesturile legate de dispraxie, care sunt învățate cultural (de exemplu, mâncarea cu tacâmuri). Prin urmare, tulburările psihomotorii se referă la integrarea gesturilor având un caracter universal într-un cadru corporal individual.
De exemplu, copiii care experimentează aceste dificultăți pot fi incapabili să-și coordoneze brațele și picioarele când înoată, pot alerga într-un mod dezordonat, pot avea dificultăți în echilibrul pe un picior sau în coborârea scărilor, etc. Tulburările care afectează coordonarea adecvată sunt de asemenea regulat corelate cu dislexia, deși în grade diferite.
Urechea nu este doar un organ senzorial care captează sunetele. Are și un rol important în funcția motorie datorită unui organ intern cunoscut sub numele de vestibul.
Rolul vestibulului este de a gestiona simțul echilibrului. Prin acțiunea sa directă asupra vestibulului, Metoda Tomatis acționează direct asupra reglării tonusului muscular și astfel asupra verticalității, dar și asupra dificultăților de lateralitate. În plus, în colaborare cu mai multe alte părți ale creierului, sistemul vestibular joacă un rol important în mecanismele de control al coordonării și ritmului. Ca rezultat, Metoda Tomatis poate interveni eficient în dificultățile de ritm și de coordonare.
În cele din urmă, împreună cu cortexul cerebral, vestibulul este foarte implicat în capacitatea de navigare spațială și în formarea schemei corporale. De aceea, domeniile de aplicare ale Metodei Tomatis includ și dificultățile de spațializare și de schema corporală.
Tulburările pervazive de dezvoltare (TPD)
Acestea sunt dificultăți severe care se manifestă devreme în dezvoltarea copilului și sunt caracterizate prin întârzieri și modificări ale dezvoltării capacităților de interacțiune socială, cogniție și comunicare.
Circuitele neuronale care leagă urechea de creier conțin neuroni specifici (atat motori, cât și senzoriali) numiți ‘neuroni oglindă’ care joacă un rol important în construcția cogniției sociale, adică ansamblul de procese care ne permit să atribuim intenții și idei cuiva și chiar să înțelegem starea emoțională a altei persoane.
Prin acțiunea asupra acestor circuite neuronale, Metoda Tomatis își propune să îmbunătățească atât capacitatea de comunicare, cât și calitatea abilităților noastre relaționale. Metoda Tomatis și-a demonstrat eficacitatea în ajutarea persoanelor care suferă de autism și tulburări comportamentale asociate (de exemplu, sindromul Asperger). Metoda nu este exclusivă în acest sens.
Dezvoltare personală si bunăstare
Chiar dacă importanța mișcării pentru menținerea corpului a fost recunoscută, nu ne dăm întotdeauna seama că este la fel de importantă pentru binele creierului. Creierul este stimulat atunci când primește mesaje senzoriale, iar acest lucru, la rândul său, ne energizează și ne relaxează. Deoarece urechea este cel mai important canal pentru mesajele senzoriale din corpul uman, putem înțelege ușor de ce rolul său este de asemenea foarte important.
Acest stimul poate fi deficitar atunci când creierul declanșează un mecanism de protecție, ceea ce se poate întâmpla după un singur eveniment traumatic cunoscut sub numele de șoc emoțional. Creierul tinde, de asemenea, să se protejeze progresiv atunci când percepe mediul extern ca fiind agresiv. Acest lucru poate fi cazul persoanelor ale căror ritmuri de viață au fost brusc perturbate și reorganizate, sau care se confruntă cu o creștere bruscă a responsabilității, o pierdere de repere sau o presiune socială.
Urechea umană asigură o funcție de “încărcare corticală”. Ea trebuie să fie stimulată pentru a energiza creierul și corpul. Sunetul este, prin urmare, necesar pentru creșterea personală. Cu cât sunetul este mai bogat în înălțimi armonice, cu atât este mai eficient. Sunetele bogate în înălțimi armonice stimulează o vastă rețea neurală cunoscută sub numele de “formarea reticulară”, care controlează nivelul general de activitate cerebrală.
Acțiunea energizantă a Metodei Tomatis este completată de un efect relaxant la nivel fizic-corporal, care are efecte pozitive asupra reglării anxietății și stresului.
Îmbunătățirea vocii și muzicalității
Una dintre domeniile istorice de aplicare a Metodei Tomatis se referă la îmbunătățirea musicalității și a vocii vorbite sau cântate. Într-adevăr, datorită acțiunii sale directe asupra mecanismelor cerebrale care leagă percepția și acțiunea, principiul fundamental al Metodei Tomatis este că orice modificare a mecanismelor privind recepția și analiza unui mesaj sonor va avea consecințe asupra reproducerii acelui mesaj, fie el vorbit, cântat sau intermediat de un instrument muzical. În plus, vocalizarea de bună calitate nu necesită doar ascultarea bine reglată a unui mesaj sonor extern, ci și, mai presus de toate, o autoascultare bine reglată, adică o capacitate bine definită de a folosi propria voce ca sursă sonoră pentru a fi analizată și controlată corect în intensitate și calitate.
Această autoascultare are loc numai atunci când vibrația sonoră percepută este corect reglată prin conducerea osoasă, care este calea de transmitere a sunetului prin toate oasele corpului, și în special, prin craniu.